004 (0)731. 041. 997 
Întâmplarea despre care o să vă povestim se petrece undeva pe la începutul anilor '50 şi este legată de peripeţiile prin care grupul nostru de sportivi trece la un meci disputat la Gurahonţ cu echipa din localitate.
Băieţi ca de obicei se trezesc de dimineaţă se îmbarcă şi pleacă spre Gurahonţ deoarece distanţa este destul de mare, primul popas îl fac la Baraţca unde directorul G.A.S.- ului dă ordin să li se culeagă struguri ca să aibă fotbalişti degustare după meci.
Acum trebuie să mai spunem că pe vremea aceia principalul susţinător al echipei era Gospodăria Agricolă de Stat (G.A.S.) de care aparţinea şi vestita podgorie din Baraţca cu imensele dealuri de vie.
Cum s-au văzut fotbalişti cu atâta strugure nu au rezistat tentaţiei şi în lungul drum spre Gurahonţ au început să consume cu poftă fără să ia în seamă consecinţele la care se expun pentru că struguri nu erau spălaţi fiind culeşi direct din vie.
Şi aşa a început "dilema" rând pe rând în timpul jocului a început să dispară câte un sportiv de-al nostru îndreptându-se în cea mai mare viteză spre pădurea din apropiere lăsându-şi echipa permanent în inferioritate numerică. Însă cum acest sport este un sport de echipă, iar grupul fiind aşa de unit au reuşit să înfrunte şi "vitregiile naturi" cât şi adversarul terminând victorioşi în ambele ipostaze, în prima pe "cale naturală" iar în a doua pe terenul de sport câştigând cu scorul de 2-1!
Ei asta da echipă !
